CCR brațul extins al PSD⁉️

Coexistă în acest moment în PSD două tabere. Una care nu s-ar opune ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 6 decembrie, tabără ce pare condusă (discret) de Marcel Ciolacu, şi o alta care vrea ca alegerile să aibă loc cel mai devreme în martie anul viitor, dacă nu cumva chiar mai târziu, nu se ştie când. Această tabără e condusă (nu atât de discret) de preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.

În data de 6 mai anul acesta, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionalitatea unei iniţiative legislative, unul dintre motive fiind calitatea execrabilă, netemeinică şi superficială a expunerii de motive care însoţea proiectul de lege. Citând o jurisprudenţă consolidată, Cutea a explicat amplu, pe 8 paragrafe întinse pe două pagini din cele 26 ale deciziei, că o expunere de motive netemeinică şi superficială încalcă prevederile constituţionale privind calitatea şi claritatea legii, securitatea raporturilor juridice, obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor ţării, întrucât ar favoriza o legiferare arbitrară şi abuzivă. Şi un amănunt important: legea declarată neconstituţională viza abrogarea pensiilor speciale, inclusiv ale judecătorilor Curţii Constituţionale.

Nici cinci luni mai târziu, pe 29 septembrie, Curtea Constituţională a avut de judecat legea adoptată la sfârşitul lui iulie, prin care Parlamentul şi-a atribuit competenţa de a fixa el însuşi, şi nu Guvernul, data alegerilor parlamentare care urmează. Una dintre obiecţiile ridicate de către Guvern a fost aceea că expunerea de motive este extrem de superficială şi nu conţine, practic, niciun motiv pentru care Parlamentul şi-a atribuit această competenţă.

Lucru riguros exact. Expunerea de motive conţine o singură şi scurtă frază care ar putea semăna a motivare. Iat-o: „Or, în contextul actual, dată fiind importanţa datei alegerilor pentru desfăşurarea întregului proces electoral, se impune cu atât mai mult ca Parlamentul să reţină această competenţă”. Care context actual? Să fie vorba de pandemie? De criza din Marea Chinei? De situaţia din Orientul Mijlociu? Fiecare poate înţelege orice. Din expunerea de motive lipsesc cu desăvârşire cuvinte precum epidemie, pandemie, Covid-19 sau criză sanitară…

Şi totuşi, CCR a respins această obiecţie a Guvernului. În doar 10 rânduri, fără nici măcar să anunţe că-şi schimbă jurisprudenţa, necum să motiveze de ce o face, Curtea a spus că ea judecă legea, iar nu expunerea de motive, şi că nu are competenţă să se pronunţe asupra modului de redactare a expunerii de motive. Exact invers decât decisese în numeroase alte cazuri – inclusiv cel de acum cinci luni, în care judecătorii CCR au avut de apărat propriile pensii speciale.

Iar aici avem un pericol. Curtea Constituţională naşte astfel (şi nu e prima oară) un monstru, un adevărat coşmar juridic: decizii definitive şi general obligatorii care spun lucruri exact contrare. Viitorii legiuitori – Parlament sau Guvern – nu vor şti niciodată dacă vreuna dintre decizii prevalează şi care anume, iar Curtea va putea alege, în funcţie de cine ştie ce interese, care dintre decizii o aplică într-un caz sau altul. Cu alte cuvinte, ca să-ţi treacă o lege, de acum înainte va fi obligatoriu să ai o pilă solidă la Curtea Constituţională.

În fine, esenţial aici e că PSD a obţinut ce a vrut: data alegerilor va fi stabilită de Parlament, printr-o lege organică. Reţineţi acest cuvânt: organică. Dar de ce organică?

Când a dat avizul său pe legea adoptată în iulie, Consiliul Legislativ a atras atenţia că domeniile în care se adoptă legi organice sunt limitativ prevăzute în Constituţie şi că deşi legile electorale sunt legi organice, fixarea datei alegerilor nu este o prevedere de natură organică, ci ordinară – drept dovadă fiind faptul că această competenţă este atribuită, în mod normal, Guvernului. Prin urmare, Consiliul Legislativ – o instituţie care chiar ştie carte, inclusiv jurisprudenţa CCR – a recomandat ca viitoarea lege prin care se fixează data alegerilor, ca să nu rişte invalidarea la CCR, să fie una ordinară (care se adoptă cu majoritatea parlamentarilor prezenţi), şi nu una organică (care se adoptă cu majoritatea tuturor parlamentarilor).

Era de aşteptat ca majoritatea PSD-ALDE să fi primit cu bucurie această observaţie, astfel încât legea să poate fi adoptată mai uşor. Şi totuşi, chiar şi cu riscul unei invalidări la Curtea Constituţională, în aceeaşi zi de 27 iulie, ambele Camere ale Parlamentului au adoptat legea ignorând sfatul Consiliului Legislativ: data alegerilor se stabileşte prin lege organică. Nu e puţin nefiresc? De ce să vrei ca o lege pe care ţi-o doreşti atât de mult nu doar să fie adoptată mai greu, dar şi să rişte o sancţiune de neconstituţionalitate?

Şi totuşi, la CCR, surpriză (sau nu?): în pofida evidenţelor şi a propriei jurisprudenţe, Curtea a acceptat caracterul organic al legii de stabilire a datei scrutinului. A făcut-o în urma unei argumentaţii halucinante, care s-a bazat pe un fals grosolan (şi o să explic cu alt prilej în ce constă falsul).

Întrebat zilele trecute, la Adevărul Live, asupra bizarei insistenţe de opta pentru lege organică şi nu ordinară, preşedintele Senatului, Robert Cazanciuc, a spus că lucrurile au fost clarificate de către Curtea Constituţională. Acesta e însă un non-răspuns. Pentru că întrebarea rămâne: de ce PSD, în pofida avertismentului de la Consiliul Legislativ, a insistat şi a persistat pentru lege organică înainte de a afla ce decizie va lua CCR? Şi atunci nu pot să-mi explic această aparent necugetată insistenţă decât prin faptul că între Parlament şi CCR a existat permanent un canal de comunicare, prin care majoritatea PSD-ALDE a primit garanţii că nu va avea probleme cu caracterul organic al legii prin care se stabileşte data alegerilor.

La finalul argumentaţiei sale, CCR afirmă că o lege organică reprezintă „o garanţie procedurală necesară”, care „acordă o semnificaţie şi greutate deosebite deciziei luate”, întrucât se adoptă „cu cea mai restrictivă şi anevoioasă procedură de legiferare posibilă”. Ăsta e un punct de vedere judicios, dacă priveşti problema doar dintr-o parte.

Pentru că privită din cealaltă parte, problema se vede altfel: meritul unei legi organice nu este doar acela că e mai greu de adoptat, ci că e şi mai uşor de sabotat. Iar aici avem alt pericol: dacă majoritatea PSD-ALDE din actualul Parlament îşi va propune să saboteze adoptarea legii privind data alegerilor, are toate mijloacele să o facă pe un termen nedefinit, fără ca nimeni să se poată opune, fără ca nimeni să o poată sancţiona în vreun fel. Şi, indiferent de ce spune Constituţia, vom mai avea alegeri doar când va dori actuala majoritate PSD-ALDE să le avem.

Preşedintele şi Guvernul au evocat această perspectivă în faţa CCR, dar Curtea a spus, cu mult mai multe cuvinte, că Parlamentul are obligaţia să respecte Constituţia, că o atare ipoteză nici nu poate fi invocată sau analizată şi că în lipsa oricăror dovezi, aceasta reprezintă un fel de proces de intenţie la adresa Parlamentului – iar Curtea Constituţională nu judecă procese de intenţie. Păi pe logica asta, ar trebui să abrogăm tot Codul Penal, căci este un uriaş proces de intenţie la adresa fiecărui cetăţean care încă nu a comis nicio infracţiune, dar s-ar putea să-i treacă prin cap s-o comită.

Să fiu iertat, dar cred că o asemenea Curte Constituţională nu merită să aibă nici măcar Coreea de Nord.

PS: Zilele trecute, Valer Dorneanu insinua că dacă alegerile nu au loc în condiţiile pe care le stabileşte el, acestea se pot şi invalida. În primul rând, Curtea Constituţională are de-a face doar cu alegerea preşedintelui şi cu referendumurile, nu are nicio competenţă în validarea alegerilor parlamentare. Sau poate domnul Dorneanu aşteaptă un conflict juridic de natură constituţională, alea pe care le câştigă numai PSD-ul. Şi 2: a mai fost o Curte Constituţională, cea din Republica Moldova, care s-a jucat de-a invalidările pe bază de potlogării politice, şi a ieşit un asemenea scandal, încât au fost nevoiţi să demisioneze în bloc toţi judecătorii constituţionali. Sper să nu ajungem până acolo, că mult nu mai e…

Grupul Civic Diaspora Europeană are o petiție prin care cere desfiinţarea CCR.

https://www.petitieonline.com/cerem_desfiinarea_ccr

Sursă:Adevărul

Editor Diaspora Europeană

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: